Ok...ora 12:49, data 25 iulie, 2011.

O zi frumoasă, încă luna iulie care se pare că e pe ducă.Vine august, apoi septembrie si octombrieeeeeeeee!!!Nebunia și planurile și aglomerația din București de care îmi e atât de dor.Îmi dau seama de asta pentru ca tocmai au fost aici zilele orașului, un oraș mare cam cât Herăstrău dar a fost bine pentru că au ieșit oamenii să se simtă bine.

Week-end-ul ăsta mi-am dat seama că dreams comes true oriunde te-ai afla, orice ai face, in orice stare te-ai găsi.Cred că asta e o lecție foarte importantă pentru mine. Și îmi mai dau seama de faptul că trebuie să dai voie unor lucruri pentru ca acesteaa să se poată întâmpla. Nimic nu vine de la sine putere, nu pică nimic din cer.Fapt care, după părerea mea, dă frumusețe vieții.

Acestea sunt primele zile în care simt cu adevărat că părinții mei au încredere în mine și sunt dispuși să mă lase pe mine să decid what is the best for me. :) Este un sentiment minunat, a fost un drum lung până aici, habar nu am care au fost greșelile mele sau ale lor legat de acest lung drum, dar nici măcar nu mai contează.îmi pare rău doar pentru unele prietenii pe care ”le-am ratat”.Dar nu mai contează.Am învățat că Dumnezeu ne dă timp pentru tot.Chiar și pentru putină tandrețe, in ciuda versurilor lui Octavian Paler.

Parcă simt că am înceut un nou drum, parcă am câteva emoții.Trebuie să mă apuc de scoala de șoferi dar parcă îmi e puțin teama. hmm...